Sherlock Holmes nu este doar cel mai celebru investigator privat din istorie, ci și cel mai portretizat personaj uman literar din istoria filmelor și a televiziunilor, după cum a certificat chiar Cartea Recordurilor în 2012. A apărut în 226 de filme, în timp ce Dracula a fost în 239!
Poate părea surprinzător că aventurile şi metodele unui detectiv fictiv din Anglia victoriană ar putea avea vreo relevanţă pentru activitatea unei companii de investigaţii corporate din România. Cu toate acestea, găsim numeroase similitudini. Nu de puţine ori faimosul detectiv din Baker Street şi‑a pus abilităţile la lucru într‑o investigaţie de fraudă ce implică o companie. Nuvele precum Funcţionarul agenţiei de bursă (The Adventure of the Stockbroker’s Clerk), Liga roşcaţilor (The Red-Headed League) sau Enigma diademei de berile (The Adventure of the Beryl Coronet) îl plasează pe Sherlock Holmes în mijlocul unor investigaţii antifraudă ce vizează companii private. Toate aceste aventuri sunt rezolvate prin deconspirarea unor reţele similare cu elementele criminale care fac subiectul investigaţiilor corporate contemporane.
Debutul personajului Sherlock Holmes a fost făcut în 1887, atunci când Sir Arthur Conan Doyle a publicat romanul A Study in Scarlet. Până în 1990, existau deja peste 25,000 de adaptări, puneri în scenă, ecranizări și publicații care descriau aventurile și investigațiile lui Sherlock Holmes și ale asistentului său, Dr. Watson.
Total diferiți, cei doi prieteni, colaboratori și chiar colegi de cameră, se completează reciproc și fac o echipă perfectă. Dr. John H. Watson are comportamentul tipic al unui domn din epoca victoriană, manierat, cu picioarele pe pământ, lipsit de excentricitatea sau abilitățile de observație și deducție ale lui Sherlock Holmes. Este partenerul de discuție, cel care validează sau contrazice observațiile și argumentele lui Holmes, confidentul și ajutorul său. De profesie medic, Watson este chirurg militar, veteran de război și pasionat de scris, fiind, de altfel și cel care relatează aventurile celor doi prieteni.
Spre deosebire de asistentul său, Sherlock Holmes este un tip ciudat, excentric și nu foarte sociabil. La nevoie, își stimulează simțurile prin înfometare sau prin folosirea unor droguri puternice precum morfina sau cocaina, ambele legale în Anglia secolului XIX.
În cei 23 de ani de investigații – dintre care 17 petrecuți alături de Dr. Watson – Sherlock Holmes a fost angajat de clienți dintre cei mai diverși – de la bancheri, proprietari de companii și oameni de afaceri cu business‑uri prospere, până la amante, aristocraţi şi oameni bogați și celebri. Scotland Yard, un prim-ministru, regele Boemiei, monarhul Scandinaviei și chiar Vaticanul se numără printre cei care l-au angajat pentru investigații private, în timp ce regele Franței l-a decorat cu Legiunea de Onoare pentru capturarea unui asasin. Investigatorul privat reprezintă guvernul britanic în câteva probleme de securitate națională, iar poliția londoneză apelează la el ori de câte ori se confruntă cu crime misterioase, cărora nu le găsește rezolvarea. Este invitat la castelul Windsor să se întâlnească cu regina Victoria, de la care primește un ac de cravată din smarald, ca o recunoaștere a serviciilor sale.
În investigațiile sale, Sherlock Holmes este foarte atent la detalii, face deducții și raționamente logice, se dovedește a fi un foarte bun cunoscător al psihologiei umane dar se bazează foarte mult și pe probe solide, concrete.
Se deghizează, colectează, analizează și interpretează dovezi fizice, de la amprente la diverse substanțe, compară scrisori pentru a diferenția scrisuri și le interpretează grafologic, ba chiar face analize balistice, comparând gloanțele trase de la locul unei crime cu arma unui suspect, practică ce începe să fie folosită și de poliție abia la 15 ani după publicarea povestirii.
În plus, este specialist în criptanaliză, mărturisindu-i lui Watson că este familiarizat cu toate formele de scriere secretă și chiar că a scris el însuși o lucrare în care analizează 160 de cifre diferite. Are mai mereu la el o lupă, iar în locuinţa sa din Baker Street ţine un adevărat laborator criminalistics, dotat cu eprubete, felurite substanţe şi un microscop optic.
Sherlock Holmes pare că face lucrurile în felul și în ritmul său, fără să țină neapărat cont de părerile celorlalți, nici măcar de cele ale bunul său prieten, Watson.
Metoda lui Holmes de a face sau a se gândi la un singur lucru odată, fără ceea ce astăzi numim multitasking, a făcut-o pe psihologul Maria Konnikova să afirme că investigatorul privat a fost predecesorul mindfulness-ului și că a dovedit, prin acțiunile sale, efectele benefice pe care singletasking-ul le are asupra creierului.
Procesul urmat astăzi de investigatorii de fraude ce vizează companiile moderne nu diferă fundamental de metodele lui Holmes. Abordarea în patru paşi – aflarea cât mai multor detalii despre caz, elaborarea unui plan de acţiune, demararea investigaţiei propriu-zise şi colectarea de date, respectiv soluţionarea şi prezentarea concluziilor către client – îi era la fel de familiară lui Sherlock cât le este şi investigatorilor SPIA.
În 1839, Sir Arthur Conan Doyle se săturase să scrie despre personajul Sherlock Holmes, așa că, în povestea intitulată „Aventura problemei finale”, investigatorul privat a fost ucis. Mai exact, a căzut de pe o stâncă – de la înălţimea cascade Reichenbach, devenită celebră datorită acestui eveniment fictiv – în timpul unei lupte corp la corp cu cel mai aprig dușman al său, profesorul Moriarty.
Drepturile de autor pentru operele lui Sir Arthur Conan Doyle au expirat în Marea Britanie și Canada la sfârșitul anului 1980, au fost reînnoite în 1996, apoi au expirat din nou la sfârșitul anului 2000. Lucrările autorului sunt acum în domeniul public al acestor țări.
În Statele Unite, în schimb, pentru drepturile de autor s-a dus o luptă juridică. Pentru mai mulți ani, toate povestirile publicate înainte de 1923 au fost de domeniu public. Dar pentru că 10 dintre aceste au fost publicate după acest an, urmașii lui Sir Arthur Conan Doyle au susținut că personajele Sherlock Holmes și dr. Watson în ansamblu erau încă sub copyright, la fel ca toate povestirile cu cei doi. Într-un final, decizia instanței nu le-a fost favorabilă, iar cele 10 povestiri urmează să intre în domeniul public între 1 ianuarie 2019 și 1 ianuarie 2023.
Legenda lui Sherlock Holmes dăinuie şi astăzi, dupa mai bine de un secol de când faimosul detectiv particular s-a născut din condeiul lui Arthur Conan Doyle. Metodele sale investigative şi perspicacitatea ascuţită cu care rezolvă cazurile au reprezentat o inspiraţie pentru generaţii întregi de investigatori privaţi. Agenţia SPIA România îşi aduce propria contribuţie la cartea de istorie a investigaţiilor private, ajutând clienţi corporate să rezolve şi cele mai complicate cazuri de fraudă de business continuând în viaţa reală tradiţia aproape mitologică edificată de detectivi eroici precum Sherlock Holmes.
